Cei mai mulți dintre noi, am fost crescuți cu ceartă și țipete, așa că nu prea știm cum să avem copii ascultători altfel.
Realitatea e că țipetele părinților sunt ca niște lame mici și ascuțite care lasă răni. Unele se vindecă, altele nu, dar toate lasă urme.
Întâi, apare frica de părinte, frica de a mai spune că ai greșit, ca să nu te certe și să nu te pedepsească.
Apoi apar minciunile mici și mari, ca să nu „se lase cu scandal iar”.
Apoi apare distanța, apar scuzele să nu ne viziteze, apar problemele în relația cu ceilalți, pentru că nu i-a învățat nimeni cum să dea afară cuvintele, emoțiile și nervii, altfel decât prin țipete.
Așa că obișnuiește-l pe cel mic cu hohote de râs și joacă atunci când sunteți împreună, iar atunci când vrei să fii fermă, presară căldură peste regulile pe care vrei să le impui.