E o bucurie pentru copii să aibă o varietate atât de mare de desene animate și că pot alege dintre zecile de personaje colorate și amuzante.

E o bucurie pentru ei să aibă jocuri de strategie sau grupuri de whatsapp cu colegii de școală, unde să schimbe idei și să ceară lecțiile pentru școală.

Doar că…

E prea mult uneori.

E prea mult să vezi că în parcuri un singur copil bate mingea, pe când ceilalți stau și se uită la filmulețe pe o bancă.

La vârsta lor ar avea nevoie de zeci de minute bune de alergat, sărit, bătut mingea sau sărit coarda pentru a se dezvolta sănătos.

Și e prea mult să vezi că unii copii nu vor să meargă în vizită la vreo mătușă sau la bunici pentru că acolo e slab internetul, chiar dacă au o curte imensă și multe povești de spus ori știu o mie de rețete de biscuiți pe care ar putea să le încerce împreună.

E prea mult să vezi că nici nu deschid bine ochii dimineața, că sunt deja pe telefon, fără să îți spună ce au visat sau ce planuri au pentru ziua care a început.

E prea mult deja și e la noi să spunem STOP.

E la noi, părinții, să facem tot ce e posibil pentru ca ai noștri copii să nu simtă pe pielea lor efectele acestui „prea mult”.